De la râuri până la oceane: protecția ecosistemelor acvatice este urgentă
- Publicat de CNEC
- Publicat in Activități
Numele autorului: T. A.-A.
Colegiul Național ,,Elena Cuza”, București, România
Profesor coordonator: C. K.
Pericolul în care ecosistemele acvatice ale Pământului se află crește pe zi ce trece. Aceste corpuri de apă vitale, dătătoare de viață, sunt casa a nenumărate specii de pești și a altor forme de viață acvatică, pe care noi continuăm să le punem în pericol prin practici nuizibile. De la oceanele pe care le navigăm, până la râurile în care înotăm, însăși esența patrimoniului nostru natural este în pericol. Sursele acestor amenințări sunt numeroase și diverse iar daunele sunt peste tot. Dar nu e prea târziu să acționăm! Prin creșterea gradului de conștientizare și prin luarea de măsuri pentru protejarea ecosistemelor acvatice, putem prezerva planeta pentru noi înșine și pentru generațiile viitoare. Viitorul acestor comori lichide se află în mâinile noastre.
„Este ușor pentru unii să creadă că apa provine pur și simplu de la robinet, dar această perspectivă limitată eșuează în a recunoaște ecosistemele vitale din care provine apa noastră” (Ibrahim Thiaw; sursă: Health Policy Watch News)
Ecosistemele acvatice sunt parte integrantă a supraviețuirii tuturor creaturilor vii de pe planeta noastră. De la oceane la zonele umede, ele ne oferă hrană, oxigen și un climat reglementat. Cu toate acestea, aceste ecosisteme sunt amenințate de poluare, pescuitul excesiv, pierderea habitatelor și schimbările climatice. Importanța protejării acestor ecosisteme vitale nu poate fi subliniată suficient. Este timpul să luăm măsuri pentru a salva aceste resurse prețioase înainte să fie prea târziu.
Ecosistemele acvatice din România se confruntă cu o serie de amenințări majore, care pun în pericol biodiversitatea și resursele naturale ale țării. Una dintre cele mai mari amenințări este poluarea, care afectează râurile, lacurile și Marea Neagră.
Potrivit unui raport al Agenției Europene pentru Mediu, România se află în topul țărilor cu cele mai mari emisii de poluanți organici persistenți (POP) în mediul acvatic, în special din cauza agriculturii intensive și a gestionării necorespunzătoare a deșeurilor. Aceste sunt substanțe toxice care se acumulează în organismele vii și pot afecta negativ sănătatea umană și a animalelor. În plus, România are unul dintre cele mai mari niveluri de poluare cu nutrienți din Europa, în principal din cauza utilizării intensive a îngrășămintelor și pesticidelor în agricultură. Această poluare duce la creșterea algelor și a plantelor acvatice, care poate duce la deficit de oxigen și la moartea peștilor.
Alte amenințări majore pentru ecosistemele acvatice din România includ construcția de baraje și de alte lucrări hidrotehnice care pot afecta migrația peștilor și schimbul de apă între râuri și marea Neagră. Potrivit unui raport al WWF, aproximativ 50% din lungimea râurilor din România este afectată de lucrări hidrotehnice, ceea ce duce la pierderea habitatelor naturale și la scăderea numărului de specii de pești și alte organisme acvatice.
Impactul uman asupra ecosistemelor acvatice are consecințe clare. De câteva secole transformăm treptat oceanele și râurile în gropi de gunoi, exploatăm stocurile de pește până la dispariție, poluăm cu deșeuri industriale și distrugem habitate esențiale vieții acvatice cu tehnici moderne de pescuit. Ecosistemele subacvatice ale lumii se îneacă în cele 8 milioane de tone metrice de plastic care sunt aruncate în oceane anual.
Ne străduim până și azi să găsim soluții pentru probleme create de noi de-a lungul istoriei. Efectele neglijării echilibrului naturii sunt catastrofale.
O sursă majoră de poluare este poluarea cu nutrienți
Criza de mediu s-a dovedit letală pentru nenumărate specii marine, care fie ingerează, fie se încurcă în resturile de plastic mortale. În adiție poluării cu plastic, alte activități umane dăunătoare, cum ar fi distrugerea habitatelor și poluarea, au cauzat scăderea populațiilor de pește și distrugerea ecosistemelor. Pierderea biodiversității acvatice reprezintă o amenințare serioasă la adresa echilibrului ecologic delicat al oceanului, care poate avea consecințe catastrofale asupra întregii biosfere a planetei.
Când renunțăm pierdem habitate de coastă cruciale, cum ar fi mangrove și mlaștini de sare, ne lăsăm pradă uraganelor și inundațiilor. Trebuie să începem să avem grijă de oceanele noastre și de viețile pe care acestea le susțin.
Soarta sistemelor noastre acvatice este în primejdie, cu statistici cumplite care ar trebui să fie un apel la acțiune pentru noi toți. Rapoartele recente ale World Wildlife Fund arată că mai mult de jumătate din speciile marine din întreaga lume se confruntă cu o potențială extincție, ridicând un semnal de alarmă răsunător pe care trebuie să-l abordăm acum. Pescuitul excesiv a avut deja un efect catastrofal, aproape 90% din stocurile de pește din întreaga lume fiind în declin. Este necesar să acționăm acum pentru a proteja viitorul oceanelor noastre și al celor care îl numesc casă.
Există soluții?
Din fericire, da, există modalități prin care putem salva aceste prețioase ecosisteme acvatice. O soluție eficientă este crearea de zone marine protejate. Aceste zone apără habitatele esențiale și creează un paradis sigur pentru speciile pe cale de dispariție. Să nu uităm de pescuitul durabil: prin aplicarea limitelor de captură și restricționarea echipamentelor de pescuit putem menține echilibrul populației și putem preveni pescuitul excesiv.
De asemenea, putem minimiza poluarea și îmbunătăți procesele de tratare a apelor reziduale. Acest lucru va reduce în mod eficient deșeurile plastice și alți poluanți care contaminează râurile și oceanele.
Există speranță pentru lumea marină, până la urmă! În plus, putem lucra pentru a dezvolta surse alternative, durabile de proteine, cum ar fi proteinele pe bază de plante, care reduc nevoia de pește. În cele din urmă, putem aborda cauza principală a multor amenințări la adresa ecosistemelor acvatice: schimbările climatice. Prin luarea de măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, putem contribui la încetinirea ratei de încălzire și acidificare a oceanelor, reducând impactul acestor schimbări asupra ecosistemelor acvatice.
Ca generație viitoare, suntem hotărâți să facem o schimbare. Înarmați cu educație și pasiune, refuzăm să stăm deoparte și să privim cum poluarea devastează ecosistemele acvatice. Este timpul să luăm măsuri și să punem stop impactului distructiv asupra vieții marine. Noi suntem tinerii și viitorul și nu ne vom odihni până când nu vom asigura un mediu durabil și prosper pentru generațiile viitoare.
Referințe:
https://healthpolicy-watch.news/united-nations-call-to-protect-water-2023/
https://www.worldwildlife.org/pages/blue-finance
https://ourworldindata.org/fish-and-overfishing
https://datatopics.worldbank.org/sdgatlas/archive/2017/SDG-14-life-below-water.html
https://oceanliteracy.unesco.org/plastic-pollution-ocean/
https://cdn.wwf.ro/uploads/2021/02/04134042/Studiu-potential-de-dezvoltare-comunitati_compressed.pdf
https://www.indecogrup.ro/poluarea-in-romania-cauze-si-solutii-sustenabile/
Imagini: